Reevaluari pentru consumatorii de carne inveterati

The New York Times – RETHINKING THE MEAT GUZZLER
27 Ianuarie 2008

Traducere de Daniela Dragomir

Intr-un viitor nu prea indepartat am putea asista la o transformare profunda in consumul unei resurse pe care americanii o considera azi ceva banal – ceva atat de ieftin, abundent, popular si facand parte din viata cotidiana. Si nu este petrolul.
Este carnea.

Animale domestice Animale domestice Animale domestice

Cele 2 marfuri au multe in comun: ca si petrolul, carnea este subventionata de guvernul federal. Ca si petrolul, consumul de carne este in crestere pe masura ce natiunile devin mai bogate, si asta in schimb, urca preturile mai sus. Ca si petrolul, carnea este ceva ce oamenii sunt incurajati sa consume mai putin, intrucit costul producerii sale pe scara industriala creste si devine tot mai vizibil.

Cererea globala de carne s-a multiplicat in ultimii ani, incurajata de o abundenta in crestere si alimentata de proliferarea unor imense complexe de crestere a animalelor. Aceste fabrici de asamblare a carnii consuma resurse enorme de energie, polueaza resursele de apa, genereaza efecte de sera semnificative si necesita cantitati mereu in crestere de porumb, soia si alte cereale, dependenta care a dus la distrugerea a vaste arii din padurile tropicale ale lumii.

Chiar in aceasta saptamina presedintele Braziliei a anuntat masuri de urgenta pentru stoparea taierii si incendierii padurilor tropicale ale tarii in vederea obtinerii de teren pentru culturi si pasuni. Numai in ultimile luni spune guvernul s-au pierdut 2000 kmp.
Productia totala de carne a fost de 71 milioane de tone in 1961. In 2007 a fost estimata la 284 milioane tone. Consumul individual a crescut de peste 2 ori in aceasta perioada. In tarile in curs de dezvoltare ritmul de crestere este de 2 ori mai ridicat, dublindu-se in ultimii 20 de ani. Consumul total de carne pe glob se asteapta sa se dubleze din nou pina in 2050, ceea ce va genera o crestere necontenita a zootehniei, spune Henning Steinfeld, expert United Nations.

Americanii mananca cam tot atata carne de ceva vreme, cam 8 uncii pe zi (aprox. 240 gr), cam de 2 ori media globala. Reprezentind aprox 5% din populatia lumii, americanii proceseaza (adica cresc si ucid) aproape 10 miliarde de animale pe an, mai mult de 15% din totalul mondial.

Producerea carnii (e greu sa folosesti cuvintul "crestere" cand vine vorba de animalele din complexele industriale) consuma atat de multe resurse incat este o provocare sa le enumeri pe toate. Dar luati in calcul: cca 30% din suprafata neacoperita de gheata a uscatului este direct sau indirect implicata in zootehnie, conform studiului Organizatiei Natiunilor Unite pentru Hrana si Agricultura, care estimeaza de asemenea ca zootehnia genereaza cam o cincime din cantitatea de gaze cu efect de sera produsa in intreaga lume – mai mult decat transporturile.

Pentru a explica cererea de energie implicata in producerea carnii in termeni usor de inteles, Gidon Eshel, geofizician la Bard Center si Pamela A. Martin, profesor asistent de geofizica la University of Chicago au calculat ca daca americanii ar reduce consumul de carne cu doar 20% ar fi ca si cum ar schimba toti sedanul standard cu un Prius ultra-eficient. In mod similar, un studiu de anul trecut al Institutului National pentru stiinta zootehniei si pasunilor din Japonia estima ca 1 kg de carne de vaca este raspunzator pentru o cantitate de dioxid de carbon echivalenta cu cea produsa de o masina medie europeana la fiecare 250 km, si utilizeaza tot atita energie cat consumul unui bec de 100 watt in cca 20 zile.

Intre cereale, carne si chiar energie exista interdependente care pot avea rezultate nedorite. Mai multa carne inseamna o crestere corespunzatoare a cererii pentru hrana, in special porumb si soia, care, spun unii experti, va duce la cresterea preturilor.
Pentru cetatenii natiunilor mai bogate acesta ar fi un inconvenient, insa rezultatele ar putea fi tragice pentru cei din tarile mai sarace, mai ales daca preturile mai ridicate obtinute prin valorificarea furajelor ar face mai rentabila aceste culturi in pofida celor destinate hranei pentru oameni. Cererea pentru etanol deja impinge preturile in sus si explica in parte, cresterea in ultimul an cu 40 procente a indexului pretului la hrana calculat de FAO.

Desi aprox. 800 mil persoane pe intreaga planeta sufera in prezent de foame sau malnutritie, majoritatea culturilor de porumb si soia ale lumii hranesc bovine, porci, si pasari. Aceasta in pofida ineficientei inerente: aceeasi cantitate de calorii se produce prin intermediul zootehniei cu un consum de cereale de 2 pina la 5 ori mai mare decat prin consumul direct de cereale, conform profesorului de stiinte economice Rosamond Naylor, asociat al Stanford University.

Impactul cultivarii unei cantitati atat de mari de hrana pentru animale asupra mediului este profund. Agricultura Statelor Unite – din care mare parte deserveste acum cererea pentru carne – contribuie la aproape 3/4 din totalul problemelor legate de calitate apei in raurile si fluviile tarii, conform Agentiei pentru Protectia Mediului.

Cum stomacul vacii este construit sa digere iarba, nu cereale, greutatea este singurul lucru care "creste" la vacile crescute industrial. Acest mod de hranire a facut posibila scoaterea vacii din mediul ei natural, incurajand eficientizarea complexelor industriale unde vacile sunt inchise si sacrificate in masa. Administrarea de antibiotice a devenit o rutina care cauzeaza destule probleme, atat de multe incit pot aparea bacterii rezistente la antibiotice care ameninta eficienta medicamentelor pentru oameni.

Acele animale hranite cu cereale, in schimb, contribuie la problemele de sanatate in randul cetatenilor lumii bogate – probleme de inima, unele tipuri de cancer, diabet. Argumentul "carnea asigura proteine folositoare" are sens doar "in cantitati mici". Formula "trebuie sa mincam carne" duce la colaps. Si daca consumam o cantitate de carne care n-ar fi daunatoare, tot este mai mult decat suficient.

Americanii consuma anual aprox. 91 kg de carne/persoana: animale, pui si peste - lactatele si ouale sunt separat, si nici aici cantitatile nu sunt neglijabile - cu o crestere de 22 kg de persoana fata de acum 50 de ani. In medie un american consuma aprox 110 gr. proteine zilnic, de circa 2 ori mai mult decat cantitatea recomandata de guvernul federal, din care cca 75 grame provin din proteinele animale. (Chiar si acest nivel recomandat este considerat de multi experti nutritionisti mai mare decit ar fi necesar). Probabil cei mai multi dintre noi s-ar descurca foarte bine cu aprox. 30 grame de proteine pe zi, si totul posibil de obtinut din surse vegetale.

Ce se poate face? Raspunsul nu este simplu. O solutie ar fi o gestionare mai buna a deseurilor. Eliminarea subventiilor ar ajuta de asemenea; Organizatia Natiunilor Unite estimeaza ca acestea aduc 31% din venitul mondial al fermelor. Imbunatatirea metodelor folosite in ferme ar ajuta de asemenea. Mark W. Rosegrant, director de mediu si tehnologia productiei la Institutul International pentru Cercetari in Domeniul Politicilor Alimentare (nonprofit) spune: "ar trebui facute investitii in cresterea si gestionarea efectivelor de animale, pentru a reduce impactul asupra mediului prin producerea de carne la orice scara".

Apoi, este vorba de tehnologie. Israel si Corea sUnt printre tarile care experimenteaza folosirea gunoiului produs de animale pentru producerea de electricitate. Cateva din cele mai mari ferme de porci din Statele Unite inregistreaza un anumit succes in a transforma gunoiul produs de animale (balegarul) in combustibil.

Pe termen mai lung nu mai pare chiar nebunie sa crezi in posibilitatea "carnii fara picioare" – carne produsa in vitro, prin cresterea celulelor animale intr-un mediu nutritiv super-bogat inainte de a fi prelucrat in burgeri si fripturi.

O alta sugestie este reintoarcerea la vacile crescute natural, pe pasuni, o alternativa reala atata vreme cat se accepta ca a manca mai putina carne este o notiune dificila din punct de vederea psihologic si nepopulara din punct de vedere politic. Aceasta intrucit pasunatul nu ar putea produce niciodata atatea animale cat produc fermele industriale. Totusi, spune Michael Pollan, autor al recentei carti "In Defense of Food", in locurile unde nu poti produce cereale, ingrasarea vacilor pe pajisti va avea mereu pondere.

Animale domestice Animale domestice Animale domestice

Dar porcii si pasarile care convertesc cerealele in carne mai eficient decat vitele sunt optiunea in crestere a producatorilor de carne, contribuind cu 70% la productia totala de carne, sistemele industriale furnizind jumatate din carnea de porc si trei sferturi din carnea de pasare.

Pe vremuri aceste animale erau crescute local reducand costurile de transport si permitind ca gunoiul de la animale sa fie imprastiat pe campurile din apropiere. In prezent fermele industriale de crestere a porcilor seamana mai degraba a inchisori decat a ferme, sunt la sute de km de centrele populate majore si lagunele de "gunoi" provenind de la acestea polueaza raurile si panza freatica. Numai in Iowa fermele de crestere a porcilor produc peste 50 milioane tone excremente anual.

Problemele incep aici dar nu se intimpla doar in Statele Unite. Daca cererea interna de carne s-a stabilizat, productia industriala zootehnica a crescut de peste 2 ori mai rapid decat cea obtinuta prin metodele traditionale, apreciaza Natiunile Unite.

Probabil cea mai buna sansa pentru schimbare va fi constientizarea de catre consumatori a costurilor reale ale productiei industriale de carne. "Daca te uiti la problemele de mediu in Statele Unite spune profesorul Eshel, aproape toate isi au originea in productia de hrana si in particular in productia de carne. Si cresterea industriala a animalelor este ‘optima’ atat timp cat degradarea resurselor de apa este fara costuri. Daca debarasarea de aceste deseuri are presupune costuri, oricat de mici ar fi acestea, intreaga structura a productiei de hrana se va schimba major."

Bunastarea animalelor poate nu este pentru multi o problema, dar pe masura ce ororile producerii carnii in puscarii de animale devin cunoscute, tot mai multi iubitori de animale vor incepe sa reactioneze.

Si oare nu are fi lumea un loc mai bun daca o parte din cerealele pe care le folosim pentru a creste aceasta carne le-am folosi pentru a hrani semenii nostri umani?

Preturile reale ale carnii de vaca, porc si pui au ramas constante, probabil chiar s-au redus, de 40 de ani sau mai mult (in parte din cauza subventiilor la cereale) dar acum asistam la tendinta lor de crestere. Multi experti, printre care si Tyler Cowen, profesor de stiinte economice la George Mason University spun insa ca preturile nu vor creste suficient de mult incat sa afecteze cererea de carne in Statele Unite.

"Nu cred ca ne putem astepta ca pretul pietei sa reduca consumul nostru de carne", spune Cowen. Exista poate o crestere temporara a pretului alimentelor, dar aproape sigur se va inversa. Chiar daca toata implicatiile vor fi transferate catre consumatori, tot nu este o tragedie.

Daca evolutia preturilor nu schimba obiceiurile alimentare, combinatia intre defrisari, schimbarea climei, foamete, boili de inima si cruzime fata de animale are putea incuraja din ce in ce mai mult banalul act zilnic de a manca mai multe plante si mai putine animale.

Dl. Rosegrant, de la Institutul de cercetari in politici privind alimentatia spune ca prevede o campanie publica mai puternica pentru reducerea consumului de carne – precum cea fata de consumul de tigari – cu accent pe sanatatea individului, compasiunea pentru animale, si binele pe care il putem face pentru cei saraci si pentru planeta.

Profesor Eshel declara ca n-ar fi surprins ca acestea toate sa aiba un real impact. Binele propriului nostru organism si binele planetei sunt mai mult sau mai putin aliniate, spune el.

Studiul detaliat al FAO din 2006 privind impactul consumului de carne asupra planetei "Livestock’s Long Shadow" a facut un lucru asemanator: "Exista motive de optimism privind o posibila reconciliere a conflictului dintre cererea de produse animale si cererea de servicii legate de mediul inconjurator. Ambele cereri sunt exercitate de acelasi grup de oameni … unul relativ numeros format din cei cu venituri medii si mari care nu mai este limitat acum doar la tarile industrializate. Acest grup de consumatori este probabil gata sa-si foloseasca vocea pentru a exercita presiuni in directia schimbarilor si ar putea fi dispus sa absoarba inevitabilele cresteri de preturi."

De fapt americanii cumpara deja mai multe produse ecologice, alegand carnea, lactatele si ouale produse intr-un mod mai sustenabil. Numarul magazinelor fermierilor a crescut de peste 2 ori in ultimii 10 ani si cresterea pietei alimentelor organice nu trece neobservata. Acestea produse sunt mai scumpe dar de calitate mai buna.

Daca aceste tendinte vor continua carnea ar putea deveni mai degraba un moft decat o rutina. Nu va fi ceva neobisnuit, dar la fel de sigur cum americanii nu vor rezista masinilor hibride, epoca "sfertului de kil" de carne pe zi va lua sfarsit.

Poate nici nu este chiar atit de complicat. "Si cine a spus ca oamenii trebuie sa manance carne de 3 ori pe zi?" intreaba Dl. Pollan.

Mark Bittman, care realizeaza rubrica "Minimalist column" a sectiunii "Dining In and Dining Out", este autorul “Cum sa gatesti totul vegetarian" care a fost publicata anul trecut. Nu este vegetarian.